Traducere de Octavian Cocoş
Când voci de copii se-aud pe imaş
Şi dealul de râs e umplut,
Atunci simt o pace în inima mea
Şi totul în jur e plăcut.
Apoi chem copiii, că soarele-i jos
Şi rouă în noapte va fi,
Hai, gata cu joaca, acasă plecăm
Să stăm până-n zorii de zi.
E încă lumină, la joacă noi vrem,
Căci somnul nu vine la noi,
Şi-apoi sus pe cer sunt păsări în zbor
Şi dealurile-s pline cu oi.
Hai, bine, la joacă, cât beznă nu e
Şi-apoi drept acasă în pat
Cei mici au strigat, au râs şi-au sărit,
Ecoul pe deal i-a îngânat.
vezi mai multe poezii de: William Blake
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.